Date istorice

Intemeierea si denumirea satului se bazeaza pe doua legende ce se intrepatrund cu dovezile istorice.

Dupa hrisoavele de le Matei Basarab , dragoslovenii si rucarenii ar fi ardeleni din partile hategului si erau rudari , adica aurari pe seama domneasca, bucurandu-se de anumite privilegii. (rudar deriva de la slavonescu ruda= stanca ,minereu, astazi cuvantul a suferit o schimbare de sens si e atribuit in special unei ramuri tiganesti de lucratori ai lemnului). Ei ar fi trecut muntii prin Gorj si Mehedinti sub o capetenie a lor, Dragoslav, apoi au parasit Oltenia si au plecat spre rasarit neparasind zona muntoasa si s-au asezat la poalele masivului pietros “Vartopiele”, in partea numita pana astazi “Valea caselor”.

Insa legenda satului, prin traditie pastrata de la stramosi spune ca intemeietorul satului ar fi fost Dragos, una din capeteniile oastei cu care Negru-Voda a trecut dincoace de munti in locul numit Pravat, deal asezat in sud -vest de Dragoslavele , apoi oastea ajunge la Campulung si izgoneste cetele de tatari de prin locurile acelea cu ajutorul capitanilor de osti :Dragos, Badea si Stoian. Dupa biruinta , viteazului capitan , voievodul ii daruieste un tinut intins asezat intre Pravat si culmea muntilor spre miaza-noapte iar spre rasarit cat putea sa vada cu ochii.

El s-a asezat aici cu o parte din osteni si asa s-a intemeiat satul Dragoslavele si si-a luat numele dupa Dragos. Tot astfel si ceilalti capitani Badea si Stoian sunt intemeietorii satelor Badeni si Stoienesti , asezate spre miaza-zi de Dragoslavele . Cel mai important eveniment din viata satului s-a petrecut in prima  domnie a lui Radu Mihnea (1611-16) cand un mare boier , Vintila Vornicu, ” s-a pus in spinarea satenilor din dragoslavele de i-au rumanit in sila si in puterea lui cu niste hrisoave si carti rele si fara nicio treaba” ( rumanitul insemna a transforma oamenii liberi in clacasi pe mosia unui boier).

Acelasi lucru s-a intamplat si-n comuna vecina ,Rucar, unde satenii nu se puteau impaca cu ce indurau de la Doamna Florica , fata lui Mihai Viteazul, si a determinat o mare parte din populatia satului sa fuga peste granita, prima data in Ardeal, in tara Barsei apoi in Tara Moldovei , in muntii Vrancei, intemeind acolo satele Dragosloveni si Rucareni ( Soveja de astazi, unde portul si limba nu sunt moldave ci muscelene). Matei Basarab cand ajunge domn, ca semn de impacare cu Vasile Lupu , zideste in 1645 Manastirea Soveja nu in capitala tarii cum facuse Vasile Lupu ci in Soveja care a ramas pana astazi o interesanta insula etnografica.